Amintiri din reportăjie – Barul “Dinamo” din Valea Ciorii, Ialomița (2009)

Comuna Valea Ciorii, Ialomița, mai 2009

Microbiştii din Ialomiţa sînt civilizaţi. Nu se bat, nu se ceartă cu nimeni, nu beau, ba unii dintre ei nici nu fumează. La meciuri. Vorbim de cele ale Unirii Urziceni, echipa fanion a judeţului, care dacă nu e atentă pe finalul acestui campionat, s-ar putea să-l cîştige. Ar fi nedrept pentru Unirea şi dureros pentru Dinamo. Suporterii Urziceniului s-ar chinui groaznic, obligaţi să-şi încurajeze echipa în Champions League, pe cînd dinamoviştii se vor strînge pentru încă un an de televizor în barurile lor preferate. …Şi, slavă Domnului, au destule.

Istoria

Barul “Dinamo” din Valea Ciorii, judeţul Ialomiţa, este faimos. Aproape toată comuna îl ştie. Oamenii te vor îndruma fix către Marian Dragnea, persoană fizică autorizată. Patron. În această calitate, dînsul desfăşoară activităţi de servire a băuturilor. Ideea unui bufet închinat lui Dinamo nu-i aparţine. I-a venit fratelui său, prin anii 90. Atunci a apărut societatea “Dinamo Dragnea Ionel”. Din păcate, fratele a decedat. Marian a simţit că e de datoria lui să ducă afacerea mai departe. Aşa s-a născut “Dinamo 2000 Dragnea Marian”. Cîteva mese, un frigider, o cutie frigorifică, bar, biliard – primul din sat –, televizor pentru meciuri şi o vulpe atîrnată pe perete. Moartă. E, totuşi, sat de vînători şi pescari.
Patronul aşteaptă afară. Zîmbeşte cu circumspecţie. De ani de zile, este responsabil cu farsele în sat. De data asta a fost convins că i-a venit rîndul, iar vizita unor băieţi de la revistă, anunţată telefonic de cîteva zile, e o glumă pusă la cale de şeful de post!

Interzis dușmanilor de pahar

Culmea: toată lumea ştie unde e “Dinamo”, deşi pe crîşmă nu e nici o firmă. Abia pe un geam, strecurat printre gratii, apare cuvîntul magic. Pictat fără mari pretenţii, dar cu uşor schepsis tridimensional. Autorului i-a plăcut geometria în spaţiu. Deasupra intrării au existat două firme, dar, din motive necunoscute, au fost sparte. Autorii au rămas necunoscuţi. Suporteri ai Rapidului, Urziceniului sau ai Stelei nu puteau fi. În sat, toţi sînt prieteni, nu s-au certat niciodată de la fotbal.

Locul nu e nici pe departe exclusivist, aşa cum ne închipuiam noi. Toată lumea e bine primită atît timp cît ştie să bea sau să joace biliard. După ora opt, clienţii fideli năvălesc pe rînd. Patronul ştie totul despre ei. Cu cine ţin, cît duc la băutură, ce viaţă au şi cum miros. Am avut norocul şi privilegiul de a-l prinde şi pe primar în curtea lui Dinamo. Am stat de vorbă cu el, el a stat de vorbă cu cetăţenii, i-a ascultat, a rîs şi a spus glume. Cu puţin înainte de a se retrage la odihnă, barul era 80% beat.

Fanii și profanii

Domnul Cloşcă Nicu, băutor din partea Stelei, a început să vorbească urît şi să-l desconsidere pe mai tînărul său coleg de sat Oprina Dumitru, cunoscut şi sub numele de Birlic de la Dinamo. Simţindu-se jignit, el a luat o minge şi a schiţat cîteva jonglerii în mijlocul barului. Se întrevedea în ochii lui tristeţea fotbalistului talentat retras prea devreme din activitate. La numai 37 sau 38 de ani – pînă la închiderea localului, nu s-a hotărît – era capabil să povestească cu lux de amănunte cum lovea mingea cu dreptul pe vremea cînd lumea fotbalului îl alinta Orac din Valea Ciorii. “Dădeam cu stîngu’. Glonţ se ducea…” Un glonţ, două, trei, curînd a reuşit să-l asmută şi pe domnul Munteanu Dumitru, confrate dinamovist. O dată cu intrarea decisivă în arenă a lui Ursăchescu Radu, un stelist între 40 şi 67 de ani, cu nasul vascularizat în exces şi prohabul deschis, atmosfera s-a destins complet. Încă un rînd de bere a trebuit să se recunoască învins. Patronul era bucuros. Steliştii şi dinamoviştii se bucurau din nou împreună.

Pacea proaspăt instalată i-a dat curaj lui Cloşcă Nicu să-l amintească şi pe fratele său Cloşcă Marcel, tot de la Steaua. Cu cît se însera mai tare, cu atît se împuţinau dinamoviştii. Cred că dacă am mai fi stat, nu mai rămîneau decît doi în tot barul: domnul Marian şi fiul său, venit să-i ţină locul la tejghea. De fapt, el este şi cel mai înfocat dinamovist din sat, singurul care se duce la meciuri şi ştie totul despre echipă.

Gemenii

…Şi ca să vedeţi că nimic nu e întîmplător, în Valea Ciorii, la “Dinamo”, am întîlnit o doamnă identică cu Vasile Turcu. Soră geamănă, cap tăiat. La fel de locvace precum corespondentul său din Groapă şi mai iscusită la vorbă decît EBA. Ne-a cucerit definitiv cu o formulă ceva mai rafinată pentru “succesuri”, şi anume “supcesuri”. Am plecat veseli.

G.D. / M.T.

P.S. Informații deocamdată neverificate spun că între timp barul Dinamo din Valea Ciorii s-a desființat. Păcat, era un loc frumos, fără fițe, cu oameni sinceri și frumoși. Bine că rezistă Bamboo, șaormeriile și Mamaia.

exterior k orac din valea ciorii k vulpea k dinamo k atmosfera la dinamo k in jurul reporterului k

Comentează

Comentarii:

  1. shane says:

    An de an imi prostesc prietenii si ii duc din vama in 2mai la “La Dinamo” :)

    VA:F [1.9.22_1171]
    Rating: 0.0/5 (0 votes cast)

} ?>