DUMNEZEU SĂ-L IERTE ȘI SĂ-I ÎNȚELEPȚEASCĂ ORTACII!
Cu puține zile în urmă, un vânător argeșan – în vârstă de 40 de ani, tatăl a trei fetițe – s-a stins în urma unei nefericite întâlniri cu ursul. Fusese un atac tipic al acestui plantigrad, care nicidecum nu ține să ucidă ci, după ce își face inofensiv presupusul adversar, îl abandonează. De data asta mușcătura ursină, secționând artera femurală, a dus la exanguinarea nefericitului, care era însoțit de alți trei pușcași: niște ignoranți între-ale primul ajutor în astfel de situații.
Dacă vânătoarea cu pricina nu ar ridica grave semne de întrebare privind intențiile celor patru vânători, acoperiți cu autorizația de ”vânătoare de vulpi în grup restrâns”, condeiul meu ar fi zăcut. Așa însă, supun atenției cititorilor o ipoteză necesară.
Etologie vulpească, mistrețească... și ceva ”etologie vânătorească”
E bine de știut că , atunci când o pădure este înconjurată pe două părți de gonași și pe alte două laturi de vânători, de cum începe să înainteze șirul primilor, cele care ies la pușcă mai întâi sunt cumetrele. Dacă gonașii ar avea arme, acestea le-ar fi inutile fiindcă nicidecum n-ar vedea vreo vulpe; ele părăsind din timp terenul. Cu atât mai mică este șansa a numai a patru vânători de ochi vreo vulpe, chiar dacă ar fi gata de foc în orice clipă.
Spre deosebire de vulpi, care șterg degrabă putina, mistreții sunt adevărați maeștri ai stăpânirii emoției. Stau pitiți în sihle chiar și când gonașii sunt foarte aproape. De unde și vorba: ”Poți călca pe ei, că tot nu pleacă!”. Drept care, dacă gonașii nu merg cu câini - care să-i găsească și stârnească - șirul stârnitorilor trece pe lângă colțoși, fără să-i trimită la moarte.
Dar... Dar strategia tenebroaselor făpturi poate da și greș. Mai cu seamă când vânătorii sunt puțini și, vâzând desișul unde s-au topit urmele – căci de mare ajutor e zăpada! – îl înconjoară și , fie cu ajutorul unui câine, fie, strângând doar ei ”cercul”, ajung să poată slobozi plumbul de la mică distanță în godacul ... de Crăciun. Așa se face că mie, cel puțin, vânătoarea asta ”la vulpe în grup restrâns” tare îmi miroase a ipotetice mezeluri de mistreț menite Crăciunului. Căci nu e vânător care, la un astfel de prilej, să nu râvnească la fala de nimic a burdușirii pântecului cu carne de vânat.
Unde dai și unde crapă?
Pare-se însă că ortacii au ignorat faptul că în pădurile patriei - din fericire, încă... - ursul poate împărți același dormitor cu mistreții; vecinătatea fiind posibilă întrucât rareori ursul își face de lucru cu vierii. Fiarele mari cam evită conflictele, ele putând fi costisitoare pentru ambii combatanți. În aceste condiții e foarte probabil că în locul porcului a ieșit la lumină ursul; restul tristeții fiind cunoscut.
Pe un site vânătoresc – simbioză a prostului gust cu imaturitatea - a apărut și o poezea dedicată defunctului. Dumnezeu să-l ierte și hodine!... Deopotrivă pe poet, căci mintea lui merită iertare, iar talentul odihnă:
”Într-o zi sfântă de sărbătoare
Dzeu ți-a făcut chemare
De Sf. Nicolae te-a chemat la EL
Pentru ca avea nevoie de oameni model.
De acolo să îți poți veghea cele trei prințese
Cum vor crește și vor deveni mirese
Știind că tati e îngerul lor păzitor
Și va avea grijă de al lor viitor.
Prea repede nisipul din clepsidra s-a scurs
Diavolul a luat chip de urs
Te-a răpit fulgerător de lângă familie și apropiați
Ai lăsat o mare de oameni îndurerați.
Ai rămas în memoria tuturor așa cum erai
Un om bun, săritor, pe toți îi ajutai
Faptele bune însă nu au contat
Dzeu prea repede te-a luat !”
Nicolae Dărămuș
Boule!
Oare câţi copii o fi lăsat în urmă animalele împuşcate de el?
Maestre, se vede clar că ții cu ursul... însă a înclina (pre)judecata înspre dobitoace și în defavoarea omului, a vieții lui, pare, totuși, mult, mult prea... progresist. Și dacă nu te întâlnești cu făptuitorul și nu relatezi chiar aici cum a decurs întâlnirea cu semenul plantigrad, înseamnă că tot acest articol este o labă. fie și de urs. În fine, un sfat prietenesc: la întâlnirea cu făptuitorul să mergi cu prieteni competenți, care știu să stopeze exanguinarea dacă (Doamne ferește!) aceasta se întâmplă. Eu sper să nu se întâmple asta și ajungi teafăr la căsuța vânătorului pentru a transmite copiilor lui ceva. Orice.
Vă rog mai meditati... Si mai informați-vă. Inclusiv asupra autorului. Realitatea nu ține cont de ce am scris eu, fiind cea ”care este” - vorba lui Vanghelie... Totusi, gratie trecutului, cuvântul rostit sau scris de mine contează. Ceea ce nu se poate spune despre unii comentatori.
Bravo "ursulet"!. Pacat ca i-ai ratat pe restul "virililor" si mandrilor vanatori.Si....nenea Bart....ca te vad asa de "potentat" intelectual in legatura cu ceea ce ar trebuii sa faca autorul....Nu te mai excita ca nimeni nu e un fan al vanatorilor (braconieri) si nu e nici o sportivitate a actului in sine. Du-te si transmitei tu ceva nevestei si copiilor si spune-le ca tacsu a fost un oligofren care ar fi fost bine sa fie castrat ca sa nu mai dea nastere la tipi ca tine (pardon).Esti genul de cretin fara glorie care pune vita umana in fata a tot ce exista ceea ce e tipic pentru o genetica nereusita rezultatul unei cosangvinizari certe, in ceea ce te priveste.Si ma doare-n piula de parerea ta, tristule!